Pentru ruşii lipoveni, biserica, tradiţiile şi obiceiurile creştine sunt indispensabile în păstrarea identităţii, iar acest lucru se vede îndeosebi cu prilejul întâmpinării marilor sărbători creştine (годовые празники), marcate după calendarul iulian, pe stil vechi, cu 13 zile mai târziu decât cel pe stilul nou, adică european Așadar, obiceiurile staroverilor sunt în strânsă legătură cu viața religioasă.

 În zilele de sărbătoare, gospodarul merge în ogor pentru a vedea roadele, vorbeşte cu vecinii, cu rudele și sătenii despre problemele curente, vizitează rude sau invită rudele acasă la el. Cât de duios era până şi dangătul clopotelor din ajun de sărbătoare, care semnala că e timpul să pună capăt treburilor și să înceapă rugăciunea… Masa festivă, indiferent că este dedicată hramului bisericii, unei sărbători sau familiei – înseamnă să-ţi cinsteşti invitații. Oaspeții iau din preparatele și băuturile servite, arătând respect gazdelor primitoare. Există obiceiuri strict respectate pentru fiecare ciclu de sărbători ori evenimente creştine: fie că vorbim de masă festivă, muncă, odihnă, prezenţa la liturghie etc., fie că ne referim la anumite activităţi (atât la bărbaţi, cât şi la femei), fie că e vorba de muncile de câmp sau casnice sau distribuirea responsabilităților în familie (bătrâni, maturi, tineret, copii).